Blogul lui Gabitz

Posts Tagged ‘delta

Am ajuns in Delta in weekendul care tocmai a trecut, si asta pentru prima oara in viata 🙂

Impresii…prea putine, dat fiind ca am stat mai putin de 24 ore efectiv in Delta, si inca in civilizatie, adica in Sulina. Deci n-am simtit linistea din Delta, n-am luat contact cu locuitorii adevarati ai Deltei, nici nu m-au atacat tantarii si nici lipitorile. Trebuie sa mai merg la primavara, si sa merg in salbaticie, poate cu Soimii Dunareni la Partizani 🙂 Pana una alta, am pus poze aici. Puteti citi despre toata excursia pe Blogul de vacante.

A, si o surpriza foarte placuta – Acvariul din Tulcea. Foarte frumos!

O sa incerc sa scriu un post mai scurt, ca mi se pare ca parca scriu romane de fiecare data 🙂

Dupa ce citisem in Business Magazin despre plajele din centrul oraselor Paris, Viena, Berlin, Bruxelles, Praga sau Budapesta, iata ca am aflat ca avem si noi plaja in Bucuresti, dar nu facuta de autoritati, ci de o persoana privata. E vorba de Ipanema City Beach, despre care am citit in Wall-Street.

Intamplarea a facut sa si ajung pe-acolo. Cum asta? Doru Panaitescu a lansat o invitatie la o proiectie de fotografii din Delta, pentru pasionatii de fotografie si de Delta, fix la City Beach. Clubul e deschis de 2-3 saptamani, si am inteles ca in weekenduri e plin, lumea chiar vine sa profite de ultimele zile de vara la plaja si la piscina. Arata dragut, n-am ce zice, au o piscina mare, nisip, sezlonguri si hamace.

Ca sa mi se demonstreze inca o data cat de mica e lumea, prietena proprietarului clubului e o fosta colega de liceu si scoala generala, pe care am intalnit-o intamplator acolo – nu ne mai vazusem de 11 ani 🙂 De la ea am inteles ca se poate servi si masa la club, si din cate am retinut meniul e pe baza de fructe de mare 🙂 Sau doar asta am tinut eu minte, fiindca asta imi place 🙂  Cu mancarea poate ca stau bine, dar cu bauturile nu mi-au facut o impresie prea buna. Cum sa-ti spuna ca au de toate cand ii intrebi, si cand ceri Campari Orange sa-ti toarne intr-un pahar plin cu gheata Prigat din ala apa-chioara? Cum sa nu aiba niciun fel de nectar de fructe? Sau ma rog, poate am avut ghinion in seara respectiva si li se terminase tot stocul 😀

Anyway, mi-a placut locatia pe ansamblu. Daca vreti sa stati la plaja dar nu aveti chef de o tura la mare, puteti incerca, sa vedeti cum e.

Si mi-au placut si fotografiile din Delta, la fel. Si sa nu uit de fotografiile cu mancarea din Delta, care mi-au facut pofta de scordoleaua si salaul pane de la Lotca 🙂 Ce bine ca Doru mai face o proiectie si la Lotca, sa ne si delectam cu „o parte dintre subiectii portretelor„, cum bine zice Geea 🙂 Ah, si ca sa ramanem in universul mancarurilor, sa nu uit sa spun ca am mai cunoscut pe cineva din online – Viorel Copolovici – omul din spatele proiectului Pranzul din caserola. Yummy, vorbind atat despre mancare mi s-a facut foame 🙂

Hai ca iar m-am lungit. Concluzia: vreau in Delta! Mai voiam si acum ceva timp, dar dupa ce am citit post-ul asta scris de Minxieee, ma-ngrozeam numai la gandul de a fi in preajma lighioanelor din Delta: tantari, lipitori si serpi. Dar dupa fotografiile de-aseara, am revenit la ganduri mai bune. Mda, sa vedem ce si cand se concretizeaza.

P.S. Deja visez la Delta…cam asa arata….

Delta Dunarii

Sursa.

Sambata am iesit la pozat cu cei de la Bucurestiul meu drag!, pentru prima oara. Am vrut sa merg si cu alte ocazii dar aveau ore imposibile de trezit – sambata dimineata la 5 sau la 8 🙂 Acum am avut noroc, a fost dupa amiaza la 17 😀

Sambata la ora aia era o caldura teribila; ne-am intalnit la metrou Mihai Bravu si cu greu am parasit  racoarea statiei de metrou 🙂 Printre chestiile amuzante de care discutam intre noi asteptand unda verde de la dl. Andrei Birsan – coordonatorul excursiei, era si motivul pentru care pe site ni se ceruse sa ne imbracam neaparat in pantaloni lungi si incaltaminte inchisa (adica acoperita). De la ciulini, urzici sau tantari, pana la … caini si chestii de-a dreptul wild, cum ar fi serpii, oare ce urma sa ne astepte in Delta? 😀

Pe drum spre lac chiar ma gandeam ca n-o sa fie mare lucru (ce poate sa fie asa extraordinar la un lac in Bucuresti?), dar ajunsa acolo m-a surprins total peisajul. Imaginati-va un stadion foaaaarte mare – de fapt cred ca suprafata lacul echivaleaza cu zeci de stadioane (are 189 hectare…) – plin de vegetatie, si cu petice de apa! Ma simteam ca-n povestile cu Harry Potter, ca si cum cineva ar fi facut o vraja sa aduca mlastini pe stadion 🙂

Din cate am inteles, lacul era plin cu apa inainte de 1989; la un moment dat s-a revarsat si a inundat zonele dimprejur, unde erau si locuinte si sere. Dupa Revolutie lacul a fost lasat in paragina, iar acum inca se mai judeca fostii proprietari cu Statul. Toate astea le-am aflat de la un domn care locuia in apropiere, mirat sa vada ca o ceata de circa o suta de persoane au venit pe lac sa faca poze. Despre istoria lacului am gasit un articol in Dilema Veche aici

Dar sa revin la peisaj…dupa parerea mea…incredibil. Balti inconjurate de vegetatie, stuf si izma salbatica foarte frumos mirositoare, libelule cat palma, pasari salbatice care se invarteau prea repede pentru aparatul meu foto 😀 Si toate astea fix langa o zona industriala, un complex rezidential si un hotel cu multe stele…nu e incredibil? 🙂

Pesti nu am vazut, dar am inteles ca sunt, si am mai aflat ca digul care traverseaza longitudinal lacul separa baltile de peste – de o parte – rapitori gen crap/stiuca, de cealalata parte – caras si rosioara. Putinii pescari pe care i-am intalnit pe lac nu erau totusi prea fericiti de capturi.

Ce-am mai fotografiat:

– Dupa ce m-am chinuit vreo 15 minute sa prind o imagine clara a unui fluture de noapte care semana a colibri, am reunutat.

– M-am mai chinuit la o gargarita pana am simtit ca imi vine rau de la caldura si tocmai bine, fiindca ma si ratacisem de ceilalti. E asa ciudat cand te concentrezi sa faci o fotografie, uiti de tot ce e in jurul tau, timpul se comprima si nu iti dai seama cand trec 20-30 minute.

– O parte din digul de beton ‘presarat’ cu sticla sparta. Mi-a placut cum se vedea in lumina de seara.

Dupa ce am ajuns la capatul longitudinal al lacului, o parte din colegi au ramas pe digul inalt de beton sa astepte asfintitul de soare. Cred ca a meritat asteptarea, am vazut fotografii superbe postate pe site-ul excursiei www.orasul.ro Eu nu mai aveam rabdare inca o ora si jumatate, asa ca m-am indreptat impreuna cu cativa colegi spre iesire – am ajuns undeva intre Brancoveanu si Piata Sudului si ne-am oprit la o terasa sa ne revenim.

Pana la urma caini n-am gasit – decat ai unor locuitori ai blocurilor din apropiere, n-am stat atat de tarziu incat sa prindem tantari pe lac, deci am ajuns la concluzia ca pantalonii lungi si incaltamintea acoperita erau pentru – de fapt impotriva – ciulinilor pasnici 😀

In concluzie, mi-a placut. Nu am ajuns inca in Delta, dar cred ca Lacul Vacaresti poate fi considerat ceva asemanator, la o scara redusa. Recomand totusi iesirea in jur de ora 19 pentru fotografiat (vara), aveti timp sa va plimbati pana la 21 si ceva cand apune soarele – si puteti sa admirati apusul cocotati pe dig chiar la baza hotelului Rin.

Restul pozelor le puteti vedea aici.


Aboneaza-te prin email

Aboneaza-te prin RSS

Actualizări Twitter

Eroare: Twitter nu a răspuns. Te rog așteaptă câteva minute și împrospătează această pagină.