Blogul lui Gabitz

Archive for the ‘aberatii’ Category

Articol scris de Oana, colega mea de calatorii de pe Blogul de vacante.

Nu merg des la restaurant, dar in rarele ocazii cand ajung am pretentia ca serviciul sa fie cel putin la nivel de nota 7. Rar mi se intampla sa imi placa ceva suficient de mult incat sa ies din comoditatea de a scrie vreun articol (nu sunt blogger, by the way). Si mai rar, adica pana acum niciodata nu mi s-a intamplat sa detest ceva incat sa mai pierd 15 minute pentru a-mi scrie impresiile intr-un Guest post.

Sunt o corporatista inraita, care munceste mult si intens. Ei bine, la sfarsitul programului aleg uneori sa ies sa mananc in oras (apropo caut bucatar personal: urasc sa gatesc). Si unele locuri ma incanta asa tare incat aleg sa revin la ele (Ibrail, Lost Society) si altele ma dezgusta si imi creeaza impresia ca ar face mai bine sa dea faliment. Unul dintre ele e Terasa Doamnei, la care am ajuns din simplul motiv ca doream neaparat sa stam la terasa, cu prietenii nostri, unii veniti cale lunga sa ne vada. Asta in conditiile in care pe Lipscani la ora 22.00 erau toate terasele arhipline.

Citește restul acestei intrări »

Azi m-a pocnit romantismul. Nu stiu ce-am patit, nu prea mi se intampla 😀 Am fost la Festivalul ceaiului si-al cafelei, Tea-Coffee festival, la Palatul Sutu (Muzeul Municipiului Bucuresti). Pe langa ceai, cafea si chiar ciocolata calda era si muzica, si melodia asta – Historia de un amor – rasuna de cum am intrat in curtea muzeului, si mi s-a lipit de creier. Am gasit pe Youtube mai multe variante, dar cea cantata de Trio Los Panchos mi se pare cea mai reusita. Si versuri…pe wikipedia!

Es la historia de un amor /Como no hay otro igual /Que me hizo comprender /Todo el bien, todo el mal.

So i’m happily romantic 🙂 Noroc ca imi trece repede, am pus melodia pe repeat pana o sa mi se ia 🙂

Ah, si am mai vazut ca incepe maine un eveniment dragut si romantic: Saptamana Japoneza la Muzeul Satului, care inseamna expozitie de fotografie si kimono-uri din Nagasaki, muzica si dansuri traditionale, arte martiale, bucatarie japoneza, proiectie de filme documentare si de animatie, si multe altele. Mi se pare romantic fiindca ma duce cu gandul la sarbatoarea ciresului la japonezi 🙂 Si la Mulan 🙂 Si la Changi si Shogun, doua din cartile mele preferate 🙂 Si la multe amintiri…

Anyway, ziceti si voi daca un cires japonez inflorit nu e romantic 🙂

Cires japonezSursa.

Etichete:

M-a intrigat la un moment acum ceva timp un status al Geei pe Twitter si am dat click pe tweet-ul la care facea referire, fara sa imi dau seama ce bataie de cap o sa-mi declanseze ce-a urmat 🙂

Mai pe scurt, e vorba de postul asta, unde se discuta despre ce se-ntampla cu conturile si informatiile stocate in mediul online de catre o persoana dupa ce aceasta moare. Creepy, huh? Dar nu pot sa ma abtin, trebuie sa marturisesc ca si eu mi-am pus intrebarea, mai ales gandindu-ma la cate conturi acumuleaza o persoana in cateva zeci de ani:  mail, retele sociale, site-uri de joburi, site-uri de tot felul, online banking, bloguri, etc. Daca mai ai si domenii administrate online, fericirea e si mai mare. Eu una deja am inceput sa apreciez site-uri ca Trigwee unde te poti conecta cu contul de Gmail de exemplu – ce bine, nu trebuie sa mai incredintez inca o parola complicata creierului meu 🙂

Am mai gasit apoi un sir intreg de postari pe tema asta, daca va pasioneaza 😀 Si am aflat ca toata nebunia se cheama Digital Inheritance.

Si ceva amuzant…cel mai bun raspuns pe Yahoo Answers:

Question: ‘If you die, what happens to your Myspace?’

Answer: „It deletes itself. You see, when you die a little microchip goes off in your brain and instantly deactivates any accounts you may have”.

🙂

Amuzant? Stupid? Sau asta sa fie viitorul?

In concluzie, eu m-am apucat frumos si am scris toate parolele pe-o foaie. Acum ramane de vazut unde s-o tin 😀 Traim vremuri ciudate, oricum: probabil ca pe lista ultimelor lucruri pe care-o sa le spunem o sa adaugam la un moment dat si „lista cu parolele e in X loc” 🙂 Excuse my creepiness, please 🙂

A, si legat de parole: un prieten s-a socat cand i-am spus ca nu am aceeasi parola pentru doua conturi…mi-a replicat ca lumea normala are aceeasi parola la toate conturile. Scuze, dar eu una sunt prea security freak ca sa-mi permit asta 🙂 Voi ce ziceti?

Si am mai primit o recomandare: sa-mi fac testamentul online 😀 Cred ca mai astept, inca n-am proprietati online valoroase de transmis  🙂

Am primit de la un coleg joculetul asta stresant, care pretinde ca iti solicita si restul nefolosit de 92% din creier. Nu stiu daca e adevarat, dar e cert ca da dependenta 🙂

Nu-mi iese faza cu embed-uitul, asa ca pun link, il puteti juca aici.

Trebuie sa mentii ambele sfere pe plansa de joc, cat mai mult. Se pare ca nu pot sa fiu inteligenta mai mult de 11 secunde si ceva 🙂

jeu chiant

Pentru varianta in engleza click pe steguletul din stanga.

Sunt curioasa ce scoruri se pot obtine, asa ca daca il incercati, spuneti-mi cat ati rezistat cel mai mult 🙂

Etichete: