Blogul lui Gabitz

Mare, soare si…Ubik

Posted on: August 30, 2009

Week-end-ul asta am fost la mare, probabil ultima oara anul asta. Bine, sper sa ajung saptamana viitoare in Delta, o sa vad marea, dar…altfel.

ValuriValuriValuri

Pe langa plaja, soare si balaceala, am fost si-n parcul de distractii din Neptun, unde m-am simtit ca un kid prostindu-ma in masinute electrice si barcute pe apa, am tras si la tir (si am si nimerit 🙂 si…am citit 😀 Ramasesem cu lectura SF-urilor de la Bookfest la Lordul luminii, dar prima incercare de a o citi a esuat, cartea e prea greoaie pentru mine, religia indiana si multitudinea de zeitati din panoplie nu ma pasioneaza, o las pentru cand o sa fiu intr-o dispozitie cu multa rabdare, sa inteleg ce e cu cele cateva zeci de personaje care se succed in primele pagini ale romanului.

Asa ca am ales ceva mai light pentru citit pe plaja (am zis eu)…si anume Ubik de Philip K.Dick. Mi-a placut cartea, e antrenanta, si te provoaca sa gandesti, sa privesti din mai multe perspective, si te obliga sa incerci sa identifici realitatea, intr-o lume confuza si intoarsa pe dos. Ca sa va faceti o idee, asta e prezentarea de pe site-ul Nemira:

O poveste fascinanta, in care timpul regreseaza, mortii viseaza viii, iar un neutralizator de telepati se imbarca intr-o misiune… la capatul realitatii, al vietii si al mortii.
Criogenie, deriva temporala… dificultatea lecturii poate fi depasita pentru a plonja in meandrele unei fantezii cat se poate de logice.

Philip K. Dick - UbikAtentie, urmeaza spoilere!

Philip K.Dick e foarte convingator in romanul sau, dar acum va dati seama ca nu pot sa te impresioneze notiuni ca semi-viata, regresie temporala sau criogenie cand esti pe plaja si cand in jurul tau totul freamata de viata si e atat de animat. Astfel ca spray-ul datator de viata Ubik mi s-a parut chiar utopic si m-a facut sa zambesc, fiindca il asociam cu un fel de Glade micro-spray – cu un puf indepartezi mirosurile neplacute (in cazul lui Ubik indeparta efectele regresiei temporale si energiza semi-viii). Oricum, acum ca am citit deja 2 carti de Philip K.Dick (prima a fost Timpul dezarticulat), observ ca e cumva obsedat de alte realitati, ca si cand cea in care traim nu e adevarata. Pe coperta cartii am gasit o declaratie de-a sa in sensul asta:

O multime de oameni afirma ca au amintiri din vietile lor anterioare. Eu spun ca imi aduc aminte de o alta viata prezenta.

Dar sa sumarizez ce am inteles eu din carte: intr-un viitor (anul 1992 in carte :D) unele capacitati paranormale ale oamenilor (telepatie, precognitie, etc) sunt foarte cautate si folosite pe scara larga pentru protectie la intruziunea in viata privata.  Astfel, exista societati care vand serviciile precog-ilor si ale telep-ilor celor care-si permit sa se protejeze de atacuri. [Ca o paranteza, foarte fain descrise aceste ‘talente’, mi-a placut in mod special explicatia precog-ului si cum alege el viitorul cel mai probabil dintr-o alveola de viitoruri posibile]. In acelasi timp, oamenii au gasit o formula prin care pot prelungi vietile celor dragi dupa moarte – acestia plutesc in sicrie criogenice intr-o stare de semi-viata si pot fi reactivati pentru perioade scurte de timp, in care sunt coerenti si pot discuta cu rudele in viata. In lumea lor, ei se pot influenta reciproc, in functie de activitatea cerebrala a fiecaruia, astfel ca poate avea loc o osmoza, „un amestec al personalitatilor celor aflati in semi-viata”. Philip K.Dick ironizeaza sistemul american obsedat de reclame sau de protectia personala prin sloganuri gen: „O zi a reinvierii fericita”, si prin inventarea unor „organizatii de avertizare”:

Aparati-va intimitatea! Va intercepteaza oare, vreun strain? Sunteti, intr-adevar, singur? […] Sunt actiunile dumneavoastra prevazute de cineva pe care nu l-ati intalnit niciodata? De cineva cu care n-ati vrea sa faceti cunostinta si pe care nu l-ati invita in casa? Lasati deoparte nelinistea; luand legatura cu cea mai apropiata organizatie de avertizare […] vor fi facute imposibile toate aceste intruziuni – la un pret modic.

Tot in aceasta lume, descoperim ca oamenii au devenit sclavi ai sistemelor in care traiesc, chiar si ale propriilor case, pe modelul „totul se plateste”: platesti usa sa se deschida (chiar si cea de la intrare, ca sa nu mai spunem de cea de la baie), cafetiera sa faca cafea, dusul sa functioneze, robotii sa faca curat. O cale usoara sa ramai falit, de altfel 🙂

Intr-o astfel de lume se petrece actiunea (pe care n-o s-o povestesc, fiindca as spune tot), si totul e foarte interesant. Perspectiva se schimba de la o scena la alta, alterneaza scene din viata reala si visele semi-viilor, ca pana la urma sa nu-ti mai dai seama in care lume se desfasoara actiunea, cine e viu, cine e mort si cine e semi-viu, care e realitatea si care e visul. In plus, fenomene ciudate se petrec, timpul regreseaza pana in anii ’20, lifturile moderne se transforma instantaneu in custi invechite, un autoturism LaSalle din 1939 se transforma intr-un Ford’29, monezile isi schimba inscrisurile, si tot asa. Si aici intervine Ubik – spray-ul magic de care spuneam, singura cale de scapare, spray care pulverizat impiedica regresia si te pastreaza in viata (?), dar care pana  si el regreseaza la…balsam pentru ficat si rinichi 😀

Finalul reuseste cumva sa separe realitatile, dar nu merge mai departe. In plus, autorul lasa neterminata ideea enuntata putin cate putin in motto-urile fiecarui capitol, ideea ca va exista un produs care va face orice (un Ubik pentru tot), si va diferi doar modul de prezentare (spray, pulbere, lichid, etc), concentratia si modul de utilizare.

Concluzia: o carte interesanta, complexa, un pic paranoica. Mie mi-a inspirat spaima autorului fata de viitor, un viitor marcat de insecuritate personala – psihica, financiara, de orice fel; apoi groaza lui vis-a-vis de ideea ca realitatea in care traim e falsa, si ca exista alte realitati ascunse, pe care nu le percepem, si groaza fata de o regresie temporala, care duce in ultima instanta la pierderea identitatii de sine, si in fata careia nu poti decat sa fii neputincios. Asadar, merita citita, zic eu 😀

Anunțuri
Etichete: ,

2 răspunsuri to "Mare, soare si…Ubik"

mama, ce review..pe mine unul m-ai dat pe spate.
good.

Eu chiar acum o citesc, dar nu e pentru prima oara. Am mai citit-o odata acum 1 an jumate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: