De cateva zile insa am descoperit ceva dragut: Harta Craciunului, o aplicatie pe Facebook lansata de Petrom, fiindca tot suntem in era online-ului.

Practic pe Harta Craciunului poti trimite un gand bun si frumos catre prieteni si oameni dragi, oriunde sunt ei in tara:

· mai intai alegi pe cineva din lista ta de prieteni din Facebook
· apoi introduci orasul de unde esti tu si orasul din care e prietenul tau
· iar la final trebuie doar sa mai alegi simbolul potrivit: steluta saritoare pentru prieteni, bataia de inima pentru o persoana iubita sau luminita calda daca e cineva din familie. Mai avem si trenulet expres…aici bine-nteles ca eu as fi pus o masinuta rosie, dar merge si trenuletul, de data asta

Si totul se face foarte simplu si rapid, astfel ca poti sa colinzi virtual prin toata tara si sa trimiti ganduri bune tuturor celor dragi. Cel mai mult imi place ultimul pas, dupa ce alegi simbolul, si urmaresti cum pleaca efectiv pe harta steluta, inimioara sau bataia de inima.

Pacat ca nu pot sa pun aici pe blog un .gif animat, asa ca trebuie sa intrati voi insiva pe harta Craciunului si sa vedeti ce frumos e totul, si sa va lasati purtati de fulgii de zapada si stelutele care zumzaie prin toata tara.

Haideti sa facem sa colinde Spiritul Craciunului in toata tara!

Sarbatori fericite tuturor, si un An nou mai bun si mai frumos!

Din pura curiozitate am acceptat intr-o vineri seara acum doua saptamani sa merg impreuna cu @Geea si @AlinaMereuta la o seara vegetariana, organizata de Societatea Vegetarienilor din Romania (SVR) la restaurantul Finelli’s.

Nu sunt adepta vegetarianismului, consider ca cei care sunt vegetarieni dezvolta in timp carente de vitamine si alte minerale diverse, dar chiar am vrut sa experimentez si sa vad daca intr-adevar “legumicolele”, cum le spun eu, pot avea gust.

Lista de ‘bunatati’ era destul de interesanta, asa cum suna pe site-ul SVR:

“Bucate sanatoase, apetisante si delicioase, la discretie! Alege ce si cat poftesti, bufetul este pregatit pentru a fi savurat! Se gatesc rulouri de sparanghel, chiftelute de cartofi cu rozmarin, barcute cu dovlecei, caprese, paste primavera, salata valeriana cu nuca si mere, budinca de vanilie si altele. Vino la o sueta intr-o atmosfera prietenoasa. Sa descoperim impreuna bogatia si savoarea bucatariei italiene vegetariene, bazate pe un stil de viata sanatos!”

Ei bine, ajunse la fata locului am avut o surpriza. Chiar au avut gust. Pe langa lista de sus, am mai avut ocazia sa degustam orez cu pesto, ciuperci pane, zacusca de legume, rosii umplute cu orez, dovlecei si ciuperci, si multe si felurite legume la gratar.

La desert am avut prajitura cu mere si lapte de soia cu orez.

Mai jos si imagini cu bucatele neasteptat de gustoase.

In topul meu personal conduc ciupercile pane, care aveau un gust incredibil, chiar daca amestecul pentru pane nu continea ou, ci doar faina si apa minerala. Apoi orezul cu sos pesto si busuioc, pastele delicioase primavera si pastele cu sos de pesto, si legumele la gratar. Nu m-a dat pe spate ruloul cu sparanghel, si n-am reusit sa recunosc care erau chiftelutele de cartofi.

La capitolul impresie artistica mi-au placut barcutele cu dovlecei – dovlecei scobiti si umpluti cu un amestec de legume: mazare, ardei, ciuperci, porumb, vinete, masline verzi, rosii si patrunjel, si cu o ‘vela’ interesanta din felie longitudinala de morcov. Neasteptat de savuroasa a fost si combinatia de caprese infasurata in busuioc si cu rosie cherry.

Am avut ocazia sa discutam cu Alina Tuica, organizatoarea evenimentului, care ne-a dezvaluit si o surpriza viitoare pe care o pregateste SVR: un workshop de dulciuri tot vegetariene.

De la dl. Alberto Finelli, patronul restaurantului, am aflat ca aceste specialitati pot fi regasite in meniul restaurantului, deci le puteti savura oricand.

Mi-a placut, si prin urmare cred ca urmatorul experiment pe care-l voi face va fi sa merg la un eveniment cu raw food. Dar asta dupa o vizita la Genin, pentru frigaruile de berbecut si faimosul desert Ashtalia:)

Va las sa va delectati cu imagini obtinute prin amabilitatea Alinei Tuica.

[Sursa foto: Alina Tuica]

Nu merg des la restaurant, dar in rarele ocazii cand ajung am pretentia ca serviciul sa fie cel putin la nivel de nota 7. Rar mi se intampla sa imi placa ceva suficient de mult incat sa ies din comoditatea de a scrie vreun articol (nu sunt blogger, by the way). Si mai rar, adica pana acum niciodata nu mi s-a intamplat sa detest ceva incat sa mai pierd 15 minute pentru a-mi scrie impresiile intr-un Guest post.

Sunt o corporatista inraita, care munceste mult si intens. Ei bine, la sfarsitul programului aleg uneori sa ies sa mananc in oras (apropo caut bucatar personal: urasc sa gatesc). Si unele locuri ma incanta asa tare incat aleg sa revin la ele (Ibrail, Lost Society) si altele ma dezgusta si imi creeaza impresia ca ar face mai bine sa dea faliment. Unul dintre ele e Terasa Doamnei, la care am ajuns din simplul motiv ca doream neaparat sa stam la terasa, cu prietenii nostri, unii veniti cale lunga sa ne vada. Asta in conditiile in care pe Lipscani la ora 22.00 erau toate terasele arhipline.

Sa va descriu – eu, lihnita de foame (la pranz apucasem sa mananc o amarata de conserva de peste, donata cu generozitate de un coleg). Si eu, cand nu am stomacul plin, sunt CRANKY. Ne asezam frumos la masa si consultam meniul. In prealabil intreb daca formatia care se lalaia are de gand sa ia vreo pauza, sa stiu daca ne intelegem, sau vorbim pe limbaj surdo mut. Mi se raspunde ca lumea vrea muzica (ma rog, aia nu era muzica, era o lalaiala). Chelnerul, un tip la 50 ani, venit din epoca de aur, ne intreaba cu tupeu, ce dorim. Fiecare isi descrie preferintele, afland inainte ca-ciorbele se servesc pana in 18.00, mancarea gatita la fel, ramanea varianta gratar si salata. Aleg eu o ceafa de porc si cartofi la cuptor (chelnerul se faca ca n-aude si aduce cartofi taranesti, dar pentru ca nu aveam chef de cearta, am tacut). Prietenele mele aleg pe rand-vinete, intreband daca e salata de vinete, in meniu nespecificand asta. Chelnerul face pe desteptul si intreaba cum face salata de vinete acasa. Tampitule, te-ai lins pe bot de bacsis, imi zic eu in sinea mea.

A doua alegere nu e nici ea mai inspirata: branza cu smantana-nu avem (bine ca nu i-am cerut eu, care sunt pofticioasa dupa acest fel de mancare). Buuun, atunci, salata taraneasca. Chelenerul vrea in continuare sa demonstreze cat de “dastept” e muschiul sau neuronal, si insista sa aduca si gratar. Schimb de replici, fiecare,client si chelner incercand sa-si impuna punctul sau de vedere. Avantaj-CLIENTUL. Salata taraneasca nu avea insa nici o bucatica de sunca, asa cum scria in meniu.

Vin si prietenii intarziati si mai cerem ceva de baut (brusc nu mai aveau pe stoc sticla de apa mai mare si nici a doua bere dorita). Desi la alte mese serveau in continuare, inclusiv apa la sticla mai mare si bere de care cerusem si noi, au refuzat efectiv sa ne mai serveasca iar serviciul a fost total in scarba. Pacat de locatie si bietele rate din iazul aferent (care erau mai umane decat chelnerii, credeti-ma).

M-am ridicat de la masa fara sa ma fi saturat. Portia a fost minuscula, serviciile execrabile pentru banii dati (in jur de 10 euro ca idee).

Concluzia e ca acest restaurant nu vrea sa vanda (mai mult de jumatate din locuri erau goale). Criza nu e peste tot, si unele locatii nu doresc sau nu trebuie sa faca profit din activitatea trecuta in Registrul Comertului. Ne intrebam oare cum supravietuiesc?

Sfat: Ocoliti locul. Doar daca sunteti un fel de masochisti, mergeti acolo. Serviciile sunt din ce in ce mai proaste de la an la an.
Pana si mancarea de la KFC sau chiar McDdonalds merita, pe langa Terasa Doamnei.

Cineva din conducere pe faza?

Sursa foto

De data aceasta, e vina lui Mircea Mester de la Automarket, care a pus la cale un concurs prin care da ocazia unui blogger sa testeze un Chevrolet Captiva, si sa se bucure in acelasi timp de un weekend de vis la munte, la Albota, pastravaria de la poalele Fagarasului.

Nominalizatii mei pentru acest concurs sunt:

1. Andra Zaharia - pentru ca e pasionata de masini, pentru ca pune atata suflet in RevvNation, pentru ca mi-am regasit cateva masini preferate pe lista ei de masini de vis, si pentru articolul pe care l-a scris despre experienta ei cu Mercedes-Benz SLS AMG.

2. Sorin Grumazescu - pentru ca iubeste drive-testele si sunt convinsa ca ar fi foarte incantat sa testeze masina si sa ne descrie apoi cu pasiune si lux de amanunte tot ce vrem sa stim despre ea.

3. Gabriel Udrescu (@afaith) pentru ca e mare fan masini si mai ales BMW, foarte pasionat de drive-teste, si nu scapa nicio ocazie de a testa masini si de a ne impartasi impresiile lui.

Mult succes tuturor! Eu propun ca premiantii sa mearga impreuna in weekend, pentru distractie maxima!

Cred ca toata lumea care ma cunoaste stie deja ca sunt fan Audi, si va spun din start ca masina care m-ar face fericita si pe care as vrea s-o conduc zi de zi e un Audi A3, sau in cazul de fericire extrema, Audi RS3. 

Am stat si m-am gandit mult la ce alte masini as vrea sa mai am in garaj, dar cum in general ma plictisesc rapid de diversele posesiuni, si fiindca mi se pare mult mai incitant sa conduci mai multe masini si nu doar una, o sa vorbesc aici despre masinile cu care as fi foarte bucuroasa sa dau o tura, sau sa ma plimb o saptamana-o luna.

Ce admir la o masina? Designul, puterea, confortul si…sunetul motorului. Ma plictisesc variantele normale ale masinilor – ma atrag masinile tunate, personalizate, care ies in evidenta cu ceva fata de restul. Deci da, imi plac masinile flashy si agresive

1. Pe primul loc – Audi R8 - care cred eu nu mai are nevoie de nicio prezentare, o masina dorita de orice impatimit auto, fan Audi sau nu.

2. Audi RS5 - neaparat de culoare rosie – cea mai frumoasa masina de la Audi, si cu putere pe masura.

3. Audi Q7 by MTM - pentru combinatia de negru si portocaliu, si pentru sunetul de evacuare al lui Q7…

4. Marturisesc ca de cand lucrez cu BMWBlog Romania, am inceput sa ma uit si la BMW-uri, asa ca pe locul 4 sunt doua exemplare M3 Coupe, unul by IND in nuanta Blue LeMans – pentru ca arata incredibil si pentru ca Blue LeMans m-a cucerit definitiv…si celalalt by MWDesign, BMW M3 E92 Darth Maul, pentru agresivitate.

5.  Tot de la BMW, acest Seria 1 Coupe in nuanta Power Green Metallic – imi place pentru culoarea electrica de senzatie,  o gasesc absolut delicioasa.

6. Mercedes-Benz SLS AMG, pentru senzatia pe care trebuie s-o ai cand ai pe mana 571 CP. Trebuie sa spun ca m-am invartit pe langa SLS la Salonul de la Frankfurt, dar nu mi-am dorit s-o conduc pana nu am citit review-ul Andrei Zaharia , care m-a facut sa retraiesc senzatiile din simulatorul de F1 de la Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart. Daca masina asta poate sa redea senzatiile de-acolo, atunci trebuie neaparat incercata.

7. Pe locul sapte e BMW S1000RR. Stiu, nu e o masina, dar la 193 CP cred ca merita trecuta pe lista. BMW S1000RR mi-a frant inima anul asta la Munchen…am cautat-o peste tot la BMW Museum si am fost in al noualea cer cand am gasit-o la BMW Welt…ce pot sa zic, motocicleta asta imi face inima sa bata mai repede doar cand o vad.

Cam astea ar fi primele masini pe care le-as lua la o plimbare. Mai urmeaza o lista de 15-20 de masini tunate, dar nu va mai plictisesc cu ele.

Multumesc, Sorin, pentru leapsa! O trimit mai departe la Afaith, Ciops si la oricine doreste sa ne impartaseasca lista sa de masini de vis…

surse foto: Audi A3, Audi RS5, Audi R8, Audi Q7, BMW M3 IND, BMW M3 MWdesign, BMW 120i, Mercedes-Benz SLS AMG, BMW S1000RR

Am tot cautat pe net informatii zilele trecute, dar n-am gasit decat despre event-ul de anul trecut, Ursus Alcohol Free Track. Pana cand am zis sa incerc optiunea de cautare avansata Google, pe care am descoperit-o si eu de curand (de nevoie ) care iti permite sa cauti doar ce a a aparut relevant intr-o anumita perioada de timp – de ex. ultima saptamana sau ultimele 24 ore.

Asa ca…Evrika! Am gasit despre ce e vorba…se cheama Off-road arena synchron trial , va avea loc weekendul care urmeaza, 28-29 noiembrie in zona din spatele Palatului Copiilor, in Tineretului, si  se anunta foarte interesant:

Masini, ATV/Quaduri, Motociclete care trec peste obstacole de multe ori la limita legilor fizicii pe un traseu de cateva sute de metri care testeaza limita atat in ceea ce priveste vehiculul cat si pilotul. Obstacolele traseului vor fi recreate intocmai dupa obstacolele naturale intalnite in competitiile de off-road.

Foto de aici.

Si in plus va veni si un invitat special,  Julien Dupont. Tipul este campion mondial la freestyle si face niste acrobatii incredibile pe motocicleta, am gasit aici un videoclip care-ti taie respiratia.

Asa ca mi-am facut programul pentru weekend, si imi iau si aparatul de fotografiat cu mine

Show-ul incepe sambata la 10. Cine mai vine?

Ultima oara cand am mai scris pe-aici ma pregateam de vacanta, care mi-a priit foarte tare:  zece zile de relaxare, plimbare si distractie la Paris, inclusiv o vizita la Parc Asterix, care mi s-a parut muuult mai tare decat Disneyland. In plus am fost foarte happy sa-mi revad prietenii de-acolo, pe care-i astept cat mai curand in Ro

Asa ca revenind cu forte proaspete dupa atata distractie, am decis sa ma implic mai mult in activitati online si sa accept colaborarea cu BMWBlog.ro, dupa ce mai fusesem la cateva evenimente pentru ei (50 ani de Mini, lansarea BMW Seria 5 GT). Stiu ca asta nu prea se potriveste cu faptul ca mie imi place Audi, dar echipa de la BMWBlog e prea tare sa nu vrei sa faci parte din ea Deci de la inceputul lunii noiembrie ii ajut oficial pe partea de evenimente BMW in Bucuresti si cu articole pe site (deocamdata doar preluari de la ‘fratele’ mai mare BMWBlog.com, apoi vom mai vedea). Le multumesc lui Horatiu Boeriu si lui Alex Pricajan pentru incredere, si sper sa reusim sa facem impreuna tot ce ne-am propus pentru BMWBlog.ro. Si sa stiti ca avem planuri mari

Si daca tot suntem la capitolul acesta, sa mentionez si faptul ca sunt foarte fericita ca Horatiu, fondatorul BMWBlog, a acceptat sa povesteasca intr-un interviu despre proiectele sale, despre cum a fost sa creezi un proiect pe auto care acum se bucura de recunoastere internationala si mai ales de recunoasterea BMW, si despre cat de pasionat e de ceea ce face. Interviul e cam lung pentru ca am vrut sa ‘stoarcem’ cat mai mult de la el, iar Horatiu spune acolo lucruri super interesante despre provocari, lectii invatate si da si o serie de sfaturi pentru antreprenori, asa ca eu zic ca merita sa-l cititi. Multumiri Geei de la Arenabiz.ro pentru ajutor si pentru promovarea pe site-ul ei!

Se pare ca lumea ma ia destul de in serios in ce priveste pasiunea mea pentru masini, pentru ca am inceput colaborarea si cu Automod.ro, pe partea de evenimente organizate in Bucuresti de Porsche Inter Auto Romania, care comercializeaza marcile VW, Audi, Seat, Skoda. Primul eveniment la care am fost a fost VW Drive, la care nu am facut drive-teste cum ar fi fost normal (aveam permisul expirat ), ci mai degraba passenger-teste, cum spunea un prieten Le sunt sincer recunoscatoare lui Bobby Voicu si lui Sorin Grumazescu, care ma ajuta astfel sa fiu mai aproape de marca mea de suflet, Audi

Lui Sorin mai trebuie sa-i multumesc si pentru tot sprijinul pe care mi-l ofera pe partea de auto; a, si cum as putea sa uit mega-surpriza pe care mi-a facut-o recent, trimitandu-mi cadou toate fotografiile mele de la Salonul auto de la Frankfurt si Muzeele auto ale Germaniei, compilate superb intr-un film. A, iar muzica de pe coloana sonora este bine-nteles legata de masini…my fav fiind Tokyo Drift, din Fast & Furious Nu stiu ce-am facut sa merit asta, dar multumesc mult, Sorin!

In caz ca va intrebati daca am terminat cu multumirile…hm, cred ca nu Stau si ma gandesc cat de mult m-a influentat faptul ca mi-am facut un cont de Twitter si ca am pornit un blog acum doar cateva luni, si cati oameni minunati am cunoscut in modul asta. Asa ca probabil ar trebui sa-i fiu recunoscatoare si lui Biz Stone, LOL! Si lista ramane deschisa

Danke, danke!

Poza – de aici.

50 de ani de MINI

Anul asta MINI a sarbatorit 50 ani de la crearea marcii, asa ca BMW Romania si Automobile Bavaria au sarbatorit marca printr-un eveniment de trei zile dedicat proprietarilor si pasionatilor de MINI. Am avut onoarea sa particip la event din partea BMWBlog, asa ca am fost cumva privilegiata Bine-nteles ca am stat acolo de dimineata pana seara in fiecare din cele trei zile fiindca a fost prima oara cand am participat la un eveniment de acest gen si totul a fost nou si fascinant. In plus nu ma puteam dezlipi de langa circuitul de carting unde era un spectacol continuu: curse cu MINIs condimentate cu multa adrenalina, scrasnete de roti, drifturi, fum, miros de cauciuc incins, tot tacamul Si sa nu uit de experienta mega-fantastica reprezentata de mai multe ture pe circuit in MINIs conduse de Claudiu David, pilot de raliuri si pilot de teste pentru BMW. Nu pot sa zic decat: breathtaking!

MINI Cooper S Cabrio

MINI Mayfair

Ok, deci in caz ca nu a fost prea clar pana acum, mi-a placut enorm Despre event am scris mai in detaliu pe BMWBlog.ro, sunt acolo si o multime de fotografii si filmulete, e si interviul pe care i l-am luat lui Claudiu, in care ne povesteste despre pasiunea lui pentru pilotaj si pentru BMW, precum si despre planurile sale legate de scoala de pilotaj pe care a pornit-o anul asta. Ce tin neaparat sa spun aici e ca pe langa experienta unica traita, am cunoscut oameni extraordinari: din echipa BMW, din randul proprietarilor de MINI-care oricum formeaza o comunitate foarte speciala, si nu in ultimul rand din media. Si am mai invatat ca inainte sa fim bloggeri, jurnalisti, oameni din televiziune sau PR, suntem OAMENI. Si ca asta e tot ce conteaza

Ii sunt foarte recunoscatoare lui Horatiu Boeriu, fondatorul BMWBlog, atat pentru ocazia de a participa si de a-i reprezenta la eveniment, cat si pentru sprijinul si sfaturile oferite constant, lui Alex Seremet (@BMWRO) pentru tot ajutorul acordat (pe langa multe lucruri legate de masini am invatat de la Alex chiar si o serie de tehnici foto super faine si de efect), intregii echipe BMW Romania, si nu in ultimul rand lui Claudiu David si echipei lui, pentru ca m-au primit in gasca lor si pentru ca au produs un show extraordinar. Multumesc!!

- Inglorious Basterds – regizor Quentin Tarantino. Superb, maine sper sa-l vad inca o data la cinema Poate nu va plac filmele cu nazisti sau cu al doilea razboi mondial, sau poate nu va place Brad Pitt, nu conteaza. Filmul merita cel putin pentru actorul principal Christoph Waltz, care face un rol magistral, si pentru coloana sonora.

- Mary si Max – eu l-am vazut in deschiderea festivalului Anim’est, care s-a lasat cu peripetii: au intarziat 15 minute, apoi au pus a treia rola de film in loc de prima, dar nu a mai contat, filmul a meritat toata asteptarea si tot stresul. Chiar daca am intrat la 18.30 in sala de cinema si-am iesit la 22 Un film de animatie excelent, despre viata si prietenie.

- He’s not that into you – e cotat cu doar 6.5 pe IMDB dar mie mi s-a parut ca face toti banii: e un film amuzant si foaarte ‘iluminant’ Habar n-aveam ca filmul e bazat pe o carte scrisa in urma unei replici devenite celebre din Sex and the City.

Tot la capitolul filme, sa nu uit ca a inceput Dr. House sezonul 6. A, si pe langa asta, am decis sa experimentez seriale noi, la recomandarile prietenilor. Primele doua in teste: Entourage si Californication. La prima vedere par seriale for men mostly, dar le mai dam o sansa

Azi am fost la Palatul Mogosoaia, la pozat cu cei de la orasul.ro. Foarte frumos palatul, frumoase si pajistile si parcul, mai ales acum toamna; pacat ca nu ofera nicio informatie despre cine l-a construit, cine a trait pe-acolo, nimic. In plus era si inchis pentru vizita in interior. Noroc ca exista Google si Wikipedia, ca sa citesti cand ajungi inapoi acasa, sa stii ce-ai vazut.

Palatul Mogosoaia

Noi am ajuns la Mogosoaia cu trenul, si cu ocazia asta vreau sa spun ca am asistat la un incident nefericit la coborare in halta Mogosoaia: noi eram vreo 70 iar trenul a stat mai putin de un minut, astfel ca o parte din colegi n-au mai apucat sa coboare, fiindca trenul s-a pus in miscare; in plus doua colege au sarit din trenul in mers si s-au lovit cam rau. Eu nu-mi imaginez cum se poate intampla asa ceva: conductorii nu se uita sa vada daca mai coboara inca lume din vagoane? Sau poate se cred in vestul salbatic unde era cool sa sari dintr-un tren in mers? Fiindca in zilele noastre nu e prea cool, credeti-ma, cele doua fete se puteau rani destul de serios. Iar ceilalti colegi nu stiu ce au facut pana la urma, sper ca n-au ajuns la Urziceni in trenul cu pricina…

Tot azi am ajuns si la Campina. Mi-au placut muzeul memorial Nicolae Grigorescu si Barajul Paltinu. Si peisajele de pe Valea Doftanei. Avem o tara frumoasa…

Lacul Paltinu

pe Valea Doftanei

Muzeul memorial N. Grigorescu

A, si stiati ca N. Grigorescu a pictat in jur de 4,000 tablouri in cei 60 ani de creatie? Si a inceput sa picteze la 11 ani…Mi s-a parut impresionant. Plus faptul ca a calatorit mult in lume: Viena, Paris, Roma, Istanbul. Imi pare rau ca nu e voie sa se fotografieze  nimic din casa memoriala, mi-au placut mult obiectele pe care le-a adus din Turcia: pusti, iatagane, vase pentru substante aromatice, toate impodobite cu pietre semipretioase. Asa ca nu pot sa va spun decat sa mergeti sa le vedeti by yourself.

Next…pun la cale o noua vacanta afara, la sfarsitul lunii. O sa aflu in curand unde, cand si cum. I’ll let you know, sper ca de data asta sa-mi dati liste mai serioase de suveniruri de adus

Zilele 4 si 5 au fost zilele de presa la Salonul Auto de la Frankfurt. A fost foarte frumos, si am vazut atatea masini acolo ca sincer acum abia pot sa ma mai uit la poze ) Cred ca pana la anul la Geneva imi ajunge In plus eu am avut si proasta inspiratie ca in prima zi sa alerg de colo-colo la conferintele de lansare ale producatorilor, asa ca in loc sa ma plimb frumos si doar sa admir masinutele, am alergat printr-un complex expozitional de aproape 600,000 mp! Ca sa nu mai spun ca la lansari era nebunie, foarte aglomerat, foarte greu sa prinzi o vedere buna. Dar am avut timp dupa sa merg prin fiecare hall si sa admir tot, asa ca a fost bine overall.

O surpriza placuta – Dacia Duster.

Si o dezamagire – cei de la Audi care au fost neseriosi si nu au adus RS3-ul promis

A, si sa nu uit de trendul definitoriu pentru salon: masinile eco, care mie una nu-mi spun nimic, si sincer sper sa nu se ajunga la isterie generala cu masinile astea. Cred ca mare parte din lansari au fost de masini electrice, hibride, etc. Unele arata bine, altele mai putin bine. Bottom line, sper ca nu asta e viitorul. Cum vi se pare ideea sa stati 8 ore la ‘benzinarie’ cu masina in priza, ca sa va ajunga inca 150km de drum?

Dar gata cu salonul, sa revin la roadtrip. O sa scriu pe scurt despre fiecare din orasele vizitate, las pozele sa spuna mai mult. Am vazut cate un oras pe zi – de fapt jumatate de zi, ca in cealalta jumatate eram pe drum spre urmatoarea destinatie.

Din Frankfurt n-am vazut nimic, dupa salon eram prea obositi, iar in ziua dinainte a plouat si era urat, asa ca n-am iesit. Am vazut doar zgarie-norii de la distanta.

Berlin – mi-a placut, chiar daca pe jos era murdar. Am stat in Kurfürstendamm, o zona cocheta, plina de cafenele, resto si magazine. Am fost in Alexanderplatz, am admirat panorama din Turnul de televiziune inalt de 306 m, am vazut ceasul lumii, cateva catedrale frumoase, am admirat vasele de croaziera de pe unul din raurile care strabat orasul, am mancat la Nordsee, mi-am luat magneti cu omuletii verzi si rosii de la semafor, si am vazut Poarta Brandenburg. Ce m-a stresat: parcarea. Stresant pentru ca platesti inainte pentru o perioada fixa de timp, si cum nu prea stii cat o sa stai, esti cam limitat. Si e si scump, cred ca pentru 2 ore am dat vreo 6 eur. De ce m-am indragostit: gradina zoologica. De vis, am stat acolo vreo 5 ore E facuta pe modelul celei din Munchen, cu animalele la 5 m de tine, despartite doar de un sant de apa, doar ca mi s-a parut mult mai misto decat in Munchen. A, si are si acvariu, au meduze si tot felul de pesti, unii zici ca sunt preistorici. Iar dupa ce-am vazut gorilele, sunt ferm convinsa ca exista inrudire intre oameni si aceste animale. Au o gestica extraordinara, o privire si niste atitudini si ipostaze care te conving oricat de sceptic ai fi. Uitati-va si voi.

Praga – un oras frumos, in stil Brasov/Sibiu, doar ca mie nu mi-a transmis nimic. Poate ar fi trebuit sa stau mai mult ca sa prind spiritul orasului. Au si o limba ciudata rau, nu au euro ca moneda si a fost destul de ciudat sa ma ajustez la alte preturi; ah, iar la casele de schimb sunt  pusi pe inselaciuni si mi-au lasat o impresie proasta. Poate de-aia a fost greu sa ma mai impresioneze dupa. Ne-am plimbat prin centrul vechi, apoi pe langa Vltava si pana la castel. Am asistat si la schimbarea garzii la castel, dar era prea aglomerat si n-au iesit pozele.

Viena – superba. Cred ca mi-ar placea sa stau acolo cateva luni. Curat si civilizat, spatii largi, totul aerisit, totul pus la punct. Ce poti sa vrei mai mult? In plus, locul ideal pentru un shopping spree – SCS Sud is my fav. Am fost si la Parndorf dar mi s-a parut cam sec.

La final, concluziile mele:

- e foarte faina o vacanta on the road, dar sa stai macar cate 2-3 zile intr-un oras, sa ai timp sa vezi, sa prinzi esenta orasului, sa vezi cum traiesc oamenii. Asa in 4-5 ore, pe fuga, e mai greu.

- noi n-am avut rezervari la hotel decat in Frankfurt, dar pentru restul am avut cate o lista de 2-3 hoteluri, alese de pe TripAdvisor, Booking.com sau Otel.com in functie de recomandari, si a fost bine pentru ca nu ne-am stresat seara dupa 5 ore de condus sa bajbaim prin oras dupa un loc de dormit. Cel mai fain hotel unde am stat – Citadines in Berlin. Nota 20.

- e indicat sa stii dinainte cam ce vrei sa vizitezi si cam cum sunt dispuse pe harta obiectivele turistice in fiecare oras, mai ales daca le vizitezi cu masina. Si e esential sa ai un GPS bun, cu hartile actualizate.

- in total am facut 4800 km in 10 zile. Cele mai misto drumuri ni s-au parut la austrieci si la unguri. In Germania am prins multe restrictii, si foarte multe lucrari pe autostrazi. In Cehia am dat de sosele super aiurea, cu multe denivelari; am vazut doua masini care au facut pana pe o distanta de 100 km. Am observat cu bucurie ca in Romania s-au mai reparat drumurile, de la Arad la Bucuresti (via Deva-Sibiu-Rm.Valcea-Pitesti) n-am avut nicio problema cu drumurile, doar ca au o singura banda pe sens E diferenta de la cer la pamant intre autostrazile de-afara si drumurile noastre. Acolo ai 3 benzi pe sens, ai culoar de gard viu intre sensuri, conduci fara niciun stres, nu te orbeste nimeni din celalalt sens, ai tot timpul banda 3 libera fiindca oamenii dupa ce depasesc se repliaza pe celelalte, etc. Sper sa ajungem si noi cat mai repede la nivelul ala

Am pus toate pozele aici:1, 2. Enjoy!